|
Ce
suflet trist
Ce
suflet trist mi-au daruit
Parintii din parinti,
De-au incaput numai in el
Atatea suferinti ?
Ce suflet trist si far’ de rost
Si din ce lut inert,
Ca dupa atatea amagiri
Mai spera in desert ?
Nu se simte blestemat
De-a duce-n veci nevoi ?
O,valuri ale sfintei mari,
Luatima cu voi!
Atat de dulce
Atat
de dulce esti ,nebuno,
Ca le esti draga tuturor,
Cunosc femei ce dupa ochii
Si dupa zambetul tau mor.
Femei frumoase si copile
Te-ar indragii,te-ar saruta.
Tu ai iubirea Tuturora
Si numai eu iubirea ta.
Un farmec bland de fericire
Tu raspandesti oriunde-ai sta
Esti fericirea tuturora
Si eu sunt fericirea ta.
De razi, se desprimavareaza,
Invie totul unde-I sta,
Caci tu eshti viata tuturora
Si numai eu sunt viata ta.
De dragul tau si flori si oameni
Si stele sa traiasca vor.
Pe mine ma iubesti tu numai
Si numai eu doresc sa mor.
Din cand in cand
Eu
te-am iubit imi pare-un veac,tu nici macar din cand in cand,
Si nici ai vrut sa alinezi al meu amar din cand in cand.
Erai frumoasa cum nu e alta-n cer shi pe pamant;
Azi nu mai esti precum ai fost,frumoasa doar din cand in cand.
Si ochii tai ce stralucesc mistuitor shi infocat
Sunt osteniti si se aprind mult mai rar din cand in cand.
O,spune-mi,suflet dulce,tu, pe care atata l-am iubit,
Dac-ai intalnit in calea ta vreun solitar din cand in cand,
Care de-adancul meu amor atata de nemarginit
Macar ca-n vis sati fi adus aminte iar din cand in cand.
O,iubeam umbra ta shi tot ce e in tine ,tot ce esti
Si astazi daca ma candesc,iar innebunesc din cand in cand.
Dar vai!pierduta astazi eshti,orice dorintza a pierit,
Tot inca visu-l urmaresc shi,in zadar din cand in cand.
Ca a mea viatza-ai chinuit,iertai de mult,imi pare rau,
La al tau trecut eu ma gandesc cu-atat amar din cand in cand.
Prin
noptzi tacute,
Prin
noptzi tacute,
Lumea senina,
Prin lunce mute,
Luna cea plina
Prin vantul iute,
Shi marea lina
Aud un glas;
Icoana-I sunt;
Din nor ce trece ,
Ochiu-mi o cata
Din luna rece,
In lumea lata
Din visuri sece,
In lumea beata
Vad un obraz.
Eu plang shi cant.
IUBITA MEA
Stau câteodată si privesc
La cerul plin de stele
Si tot as vrea să întâlnesc
Ochii iubitei mele…
Stau câteodată si poftesc
La rugul plin de mure
Si nici nu stiti cât îmi doresc
Sărutu-mi să o fure…
Stau câteodată si mă-ntreb
Cât e de mare lumea
Si tare-as vrea ca ea să fie
Cu mine-ntotdeauna…
Iubita mea cu ochii verzi,
Ca iarba-n câmpul înverzit,
S-a dus si nu s-a mai întors
Si eu o plâng că a pierit…
Send mail to Mytza@2die4.com with
questions or comments about this web site.
Copyright © 2002 Nedelcu Mihai [Mytza]
|
